Asta-i şcoala românească

 

1. Fiecare elev dă cel puţin 100 de lei pe an(fondul clasei) dirigintelui clasei. Toţi profesorii sunt diriginţi la 2 clase. Prin urmare, dirigintele adună 5000 de lei pe an. Cei 5000 de lei intră în contul bancar al profesorului.
Elevul este ameninţat de catre diriginte că dacă nu plăteşte fondul clasei, nu-i va mai semna carnetul de alocaţii.

O cutie de cretă cu o 100 de bucati costă 4 lei. Într-un an scolar nu se folosesc mai mult de 200 de bucati de cretă. 8 lei/an sunt suficienţi pentru a avea mereu cretă în clasă.

Sunt zile în care nu există cretă în clasă. Elevul este obligat să ceară o bucată de cretă de la alte clase. Va avea mult de căutat, desigur. Cu 2500 de lei se pot cumpara 62500 de bucăţi de cretă!
Fondul clasei se plăteşte degeaba!

Buretele? O cârpă adusă de către dirigintele clasei de la ghena de gunoi.

2. Există materii în care singura posibilitate ca elevul să ia note mari este să aibă talent(materii ca: desen, tehnologie, muzică).

3. Profesoara se poartă necuviincios faţă de elevi. De exemplu, dacă elevul nu-şi face temele, se poate întâmpla ca:

- elevul să fie dat afară din clasă şi să-i se puna absenţă

- elevul să fie pus să stea cu mâinile ridicate(scoala generală) sau să stea în picioare(liceu)

- elevului să-i se pună notă proastă.

Alte fapte imorale ale profesoarelor:

- profesoarele folosesc cuvinte jignitoare la adresa elevului: ''prostule'', ''pierde-vară'', ''paraşută''

- în şcoala generală, elevii sunt loviţi de anumite profesoare. (Toţi elevii din şcolile generale au văzut profesoare care îi lovesc pe ceilalţi elevi din clasă. Luând în considerare că există 4432 de şcoli generale în România, rezultă că cel puţin 4432 de profesoare nu ar mai trebui sa facă parte din învăţământ.)

- sunt numeroase cazuri în care elevii aducând prajituri la serbările din şcolile generale, toate ajungând în sacoşele profesoarelor.

Cele mai multe abuzuri ndreptate împotriva elevului se petrec în timpul scolii generale. De ce? Copilul este imatur, aşa că nu-i va spune părintelui său despre comportamentul imoral al profesoarelor!

4. Peste 90% dintre elevii care depun contestaţii dau mită. (În ziua în care se depun contestaţiile se dă mită, urmând ca directorul şcolii să îl lase pe elev să-şi completeze lucrarea la care a luat notă mică.) Dacă va fi văzut elevul împreună cu mama sa în ziua contestaţiei, înseamnă că a dat în mod sigur mită!

5. Toţi directorii de şcoală îi obligă pe elevi să chiulească de la ore. Elevii sunt obligaţi de către director să stea la uşa pe care intră profesorii în şcoală. El este folosit de catre profesori pentru a le îndeplini cererile: ''spală-mi maşina'', ''cumpără-mi si mie un pachet de ţigări de la magazin'', ''cară şi tu astea deoarece eu nu pot, pentru că îţi sunt superior. He! He! He!.'' Elevul se află la parter şi îndeplineşte ordinele profesorilor, în loc să fie prezent la ore.
Elevul munceşte gratuit pentru director şi pentru ceilalti profesori. Elevului nu-i se face nici măcar contract de muncă. E clar - 99% dintre directorii de şcoală din România sunt infractori!

6. La examenele de corigenţă se obişnuieşte să se dea exerciţii care nu au fost făcute în şcoală. Elevul, chiar dacă ştie pe de rost tot caietul, nu se va descurca la examen.
Proba orală se dă în scris. Profesoara procedează astfel pentru ca să nu-l ajute pe elev.

Discuţia dintre profesoară şi elev va fi astfel:

''De ce n-ai învăţat? Ce ai facut toată vara?
Dar am învăţat, doamnă profesoară!
Cum ai învăţat, măi copile? Eu văd că nu ai scris nimic. Ruşine să-ţi fie!
Să te trec clasa...să nu te trec... Mai mă gândesc.''

Se observă că profesoara nu-i spune elevului nota de la proba orală. Profesoara procedează astfel pentru ca elevul să fie neliniştit pentru ceva zile.

7. La scoală, elevii sunt păcăliţi în fel si chip. De exemplu:

Profesoara: ''Zgomotul pe care l-aţi facut s-a auzit si în cancelarie.'' (Nu-i adevarat. în cancelarie nu ajung sunetele din exterior. De altfel, de unde ştie profesoara că anumiţi elevi au facut zgomot? Pe hol se află elevi din mai multe clase. O fi profesoara telepată?)

Profesoara: ''Veţi fi transferaţi la altă şcoală dacă nu veţi avea cel puţin media 7 la x materie.''
(Această x materie este cea mai grea materie.Profesoarele speră că elevii vor sta cu frică pe parcursul anului şcolar deoarece este dificil de a lua o medie atât de mare.
Întrebare: Elevii vor sta cu frică un an de zile?
Raspuns: Nu. Maxim 1 minut se vor gândi elevii la posibilitatea că vor fi transferaţi la alt liceu.
Profesoarele s-au păcălit.)

Profesoara: ''Veţi avea subiecte mai uşoare în sesiunea a 2-a de la evaluarea naţională şi bacalaureat.''

Secretara(la eliberarea unui act şcolar): ''Nu se eliberează duplicate dacă aţi pierdut actul şcolar.'' (Fals! Şcoala este nevoită să-i elibereze elevului un duplicat în caz că l-a pierdut.)

8. Se mai dau câteodată lucrări care conţin subiecte care nu fac parte din programa şcolară. Desigur că elevii nu vor lua note prea mari la asemenea lucrări. Aproape toţi elevii vor lua numai note de 3 si 4 la acele lucrări.
Exemple:
- la unele lucrări date la logică, elevii au de rezolvat exerciţii prin care li se testează inteligenţa(exerciţiile nu se pot rezolva cu ajutorul teoriei predată la şcoală de către profesoara de logică)
- la unele lucrări date la limba română şi filozofie, elevii au de comentat un text la prima vedere
- etc.
Ce rost are ca elevii să înveţe pentru şcoală, din moment ce se dă şi asemenea lucrări?

9. Toţi premianţii primesc numai manuale şcolare noi la începutul fiecarui an şcolar. (Manualele scolare le sunt date de catre dirigintele clasei.)

10. La ora de sport, toţi premianţii şi toate femeile iau numai note de 10. Toţi ceilalţi elevi iau maxim nota 9. Atenţie! Notele se dau aleatoriu!

11. Elevii care au intrat la liceu cu cele mai mari note vor sta pe parcursul anilor de şcoală în cele mai luxoase încăperi. Unde se află aceste încăperi? În capătul coridoarelor, la etaj. (''Acolo e mai linişte'', ''aceşti elevi învaţă!''- şi-a spus directorul şcolii.)
În sălile de curs de la parter se află elevii care au intrat la liceu cu cele mai mici note.

12. Premianţii primesc cărţi la festivitatea de premiere, care fac parte din biblioteca proprie.

13. Profesorii nu obişnuiesc să corecteze lucrările(deci dau notele la mişto). Dovezile sunt:

1. Nici un profesor nu a arătat vreodată elevilor baremul de notare de la lucrare.

2. Toţi premianţii primesc numai note de 8 si 9. Toţi elevii care nu sunt premianţi primesc numai note de 3,4,5,6.
De ce profesoarele le dau maxim nota 6 elevilor care nu sunt premianţi? Aici există mai multe posibilitaţi. Să le enumerăm:

- profesoarele sunt invidioase(sunt invidioase deoarece au învăţat ele însele prost la scoală)

- vor ca elevii să le bârfească

- îşi fac griji că dacă îi dau elevului o notă mai mare de 6, atunci e posibil ca el să înceapă să înveţe bine la şcoală. Îşi spun: ''Ce??? Elevul acesta a luat de fiecare data numai note de 3, 4 si 5 la lucrare. Acum a facut de 9. La naiba! Dacă îi dau nota 9, trebuie că el va începe să înveţe şi data viitoare. Va învăţa şi la celelalte materii. Îi dau nota 6!''

- unele profesoare consideră că numai premianţii merită să ia note mari, deoarece numai ei sunt activi la oră. Deci trebuie să stai cu mâna pe sus ca să iei o notă mai mare de 6 la lucrare.

3. Se întâmplă foarte rar ca elevii să primească lucrările corectate. Se poate constata foarte uşor că lucrările nu au fost corectate. Profesoara a scris în lucrare numai nota, nu şi punctajul obţinut la fiecare subiect. Dealtfel, nu se vede vreo tăietură cu roşu.

4. O oră de curs are 50 de minute. Câteodată se întâmplă ca elevii să dea lucrare în ultimele 25 de minute.

Discuţia dintre profesoară şi elevi:

Elevii: ''Doamnă profesoară, nu mai e mult din oră.''

Profesoara: ''Nu contează. Daţi lucrare!'' (îşi spune: ''Oricum nu vă corectez lucrarea.'')

14. Durează 3-4 saptamâni până când elevii află nota de la lucrare. Toate lucrările pot fi corectate în maxim o oră.

15. Până în 2005, examenul de la matematică din cadrul bacalaureatul era imposibil de luat la matematică de către cei care nu erau premianţi.

16. În fiecare institut de învăţământ există Consiliul Elevilor. Despre Consiliul Elevilor se spune că "reprezintă interesele elevilor". Cine face din Consiliul Elevilor. Premianţii! Numai premianţii fac parte din Consiliul Elevilor.

17. Niciodată nu s-a întâmplat ca vreun elev să vadă vreun inspector şcolar. De ce? Pe inspectorii şcolari îi interesează să discute numai cu directorul şcolii, deoarece de la el iau mită.
Profesorii pot să facă ce vor în şcoli.

Ar fi trebuit să intre în toate clasele şi să-i întrebe pe elevi dacă vreun profesor sau vreo profesoară s-a purtat rău cu ei.
Discuţia trebuia să se petreacă astfel:

Inspector: ''Vă rog să-mi spuneţi dacă vreun profesor v-a jignit, v-a lovit, v-a pus să staţi cu mâinile ridicate în sus sau în picioare, v-a dat afară din clasă, v-a pus vreo absenţă pe nedrept, v-a ascultat la oră ca să vă dea notă, v-a făcut să faceţi ceva ce nu v-a plăcut. Dacă doriţi, noi nu vă vom trece numele în foile noastre cu sesizări. Dacă nu aveţi curaj să spuneţi despre comportamentul nepotrivit al vreunui profesor, nu-i nimic. Puteţi să faceţi sesizare la inspectoratul şcolar. Adresa şi numărul de telefon al inspectoratului şcolar este... Puteţi să faceţi sesizarea sub anonimat.''

18. O persoană care este interesată de vreun domeniu va cumpăra cărţi şi reviste din domeniul pe care-l interesează. Nu s-a întâmplat niciodată ca vreo profesoară să le arate elevilor vreo carte sau vreo revistă. Nu s-a întâmplat niciodată ca ele să citească dintr-o carte sau revistă. Nu s-a întâmplat niciodată ca ele să spună numele vreunei reviste sau cărţi. De ce nu au făcut toate aceste lucruri? Deoarece nu deţin cărţi şi reviste. De ce nu deţin cărţi şi reviste? Pentru că nu le interesează deloc materia pe care o predă.
Profesoarele puteau să aducă la şcoală cărţi şi reviste pentru ca să-i facă pe elevi să dorească să aibă acele reviste şi cărţi, sau alte cărţi şi reviste care au informaţii din domeniul preferat al profesoarei.

19. Fiecare şcoală are un laborator de fizică şi unul de chimie. Orice om va răspunde la fel la următoarea întrebare - Ai terminat şcoala de ceva timp. Ai fost vreodată în ambele laboratoare(deci în laboratorul de fizică şi de chimie)?
Nu!

Profesoara care este interesată de fizică îi va duce pe elevi în laboratorul de fizică.
Profesoara care este interesată de chimie îi va duce pe elevi în laboratorul de chimie.
Dacă profesoara nu face asta, înseamnă că nu a fost niciodată în laborator, deci nu este interesată de fizică sau chimie.
Dacă profesoara nu este interesată de fizică sau chimie, atunci ea nu îi va face pe elevi să fie interesaţi de fizică sau chimie.
Puţină lume este interesată de fizică sau chimie, deci puţine profesoare sunt interesate de fizică sau chimie.
Numărul laboratoarelor de cercetare este mic pentru că numărul cercetătorilor este mic. Numărul cercetătorilor este mic pentru că numărul celor care vor să facă cercetări este mic. Aceste lucruri se datorează faptului că puţine profesoare de fizică şi chimie sunt interesate de materia pe care o predă.
O persoană care este interesată de ceva va încerca să-i facă pe ceilalţi să fie interesaţi de ceea ce este interesată.

20. Orice persoană va răspunde la fel la următoarea întrebare - Ai făcut atâţia ani de şcoală. Îţi aduci aminte de vreun lucru pe care l-a spus vreun profesor sau vreo profesoară la şcoală?
Nu!

21. Toţi elevii iau note proaste pe nedrept. Notele proaste date pe nedrept se dau astfel:

- la matematică: elevul ia cel puţin 3 note proaste pe semestru(două note proaste la lucrarea neanunţată + o notă când este ascultat la oră)
- la română: elevul ia cel puţin 2 note proaste pe semestru(o notă proastă la lucrarea în care îi pică subiecte în care i se cere să comenteze un text la prima vedere + o notă proastă pe care o ia atunci când este ascultat la oră).
La toate celelalte materii, elevul primeşte cel puţin o notă proastă atunci când este ascultat la oră.

©2016