Home Strategii pentru a invata mai bine pentru scoala Exemple de informatii pe care le puteau afla elevii la scoala Conceptii despre lume si viata Viata de profesor Asta-i scoala romaneasca Intrebari si raspunsuri legate de scoala Strategii pentru luarea bacalaureatului Strategii ca sa nu se ia bacalaureatul Probleme propuse spre rezolvare

 

Întrebări şi răspunsuri legate de şcoală



1. De ce toţi elevii care nu sunt premianţi iau de fiecare dată maxim nota 6 la lucrarea de control?

Ei învaţă de fiecare dată cu o zi înaintea celei în care dau lucrare. În maxim 30 de minute ei încetează să mai înveţe deoarece devin stresaţi dacă continuă să facă acest lucru.

Nimeni nu poate să înveţe mai mult de 30 de minute.

Era bine dacă ei învăţau pe parcursul a mai multor zile.

2. De ce mulţi elevii sunt stresaţi la şcoală? De ce elevii chiulesc de la ore?

Deoarece:

1) Toţi elevii învaţă numai şi numai pentru lucrări, însă profesoarele îi ascultă la ore şi le dau note. Toţi elevii care sunt ascultaţi la ore primesc numai note de 3 şi 4.

Multe profesoare doresc să-i ţină pe elevi în tensiune, în frică pe durata orei de curs. La orele de curs se poate întâmpla unul dintre următoarele lucruri:

- elevii sunt ascultaţi, iar apoi li se predă lecţia
- elevii sunt ascultaţi după ce se predă lecţia
- elevii sunt ascultaţi, apoi se predă lecţia şi după aceea iar sunt ascultaţi
- elevii sunt ascultaţi toată ora.

Drept consecinţă:

- sunetul soneriei care anunţă terminarea ore îi va destresa pe elevi
- elevii chiulesc ca să nu ia note proaste.

(Puteţi să urmaţi următoarele etape ca să se promulge o lege prin care li se interzice profesorilor și profesoarelor să vă mai dea note dacă vă ascultă la ore:

1) Interesaţi-vă de orarul de funcţionare a inspectoratului şcolar
2) Cereţi-le elevilor din şcoală să vină într-o anumită zi şi la o anumită oră la inspectoratul şcolar. Puteţi vorbi astfel în fiecare clasă: ''Mi-a venit o idee prin care noi putem să o ducem mai bine la şcoală. Aşa cum bine ştiţi, profesoarele ne ascultă la ore şi ne dau note proaste. E normal să luăm note proaste, noi învăţăm numai şi numai pentru lucrări. Bineînţeles că profesoarele ştiu acest lucru. Hai cu toţii la inspectoratul şcolar! Vom spune la inspectorat că am venit pentru a depune o sesizare despre comportamentul imoral al profesoarelor, şi anume că ne dau note de 3 şi 4 atunci când ne ascultă la ore. Eu zic să ne întâlnim în locaţia x, în ziua y, la ora z.''

E bine ca în ziua fixată să nu vă întâlniţi în faţa inspectoratului şcolar(de abia după ce v-aţi adunat cu toţii puteţi porni spre inspectoratul şcolar).

2). Multe profesoare vorbesc repede atunci când predau lecţia. De ce fac asta? Deoarece vor ca elevii să fie stresaţi la oră. Mulţi elevi vor chiuli după ora în care au trebuit să scrie repede lecţia.
Profesoarele speră că mulţi elevi vor chiuli de la ore.

Elevul(la terminarea orei): ''M-am săturat de şcoală. Plec acasă!''

3. Este nota 10 cea mai mare notă pe care o poate lua elevul la şcoală?

Nu. Cea mai mare notă pe care o poate lua un elev este nota 9, aşa cum o arată toate cataloagele din România.

Pentru ca un elev să ia nota 10 la lucrările de la istorie, geografie şi biologie, trebuie ca el să scrie în lucrare lucruri în plus faţă de cele scrise în caiet. Însă toţi elevii învaţă numai ceea ce este scris în caiet. Din acest motiv niciun elev nu va lua nota 10 la istorie, geografie şi biologie.

La fiecare lucrare de la matematică, fizică şi chimie, se va da un exerciţiu pe care niciun elev nu va şti să-l rezolve. Acel exerciţiu valorează întotdeauna un punct. Din acest motiv niciun elev nu va lua nota 10 la matematică, fizică şi chimie.

Indiferent cât va scrie în lucrarea dată la limba română, niciun elev nu va lua nota 10.

4. De ce cele mai multe corigenţe sunt la matematică? Este matematica chiar aşa de grea?

La şcoală se dau lucrări neanunţate doar la o singură materie: la matematică. Toţi elevii(cu excepţia premianţilor) iau numai note de 3 şi 4 la lucrările neanunţate.

5. În ultimele 2 săptămâni de şcoală, elevilor care au probleme la vreo materie li se acordă o şansă pentru a nu rămâne corigenţi. Cu toate astea, unii elevii rămân corigenţi. De ce li se acordă o şansă?

Din următoarele motive:

1) Profesoarele ştiu că acei elevi nu vor învăţa absolut nimic din lecția pe care trebuie să o învețe.

2) Elevul devine mai supărat deoarece a ratat şansa. (Dacă nu primea nici o şansă, atunci el era doar supărat, nu foarte supărat. El este foarte supărat deoarece spera că profesoara nu-l va lăsa corigent, fiindu-i milă de el.)

Studiu de caz nr.1

Profesoara: A mai rămas o săptămână de şcoală. Eu, profesoară de Limba şi literatură română, m-am hotărât să mai acord o singură şansă elevilor cărora le iese media 4. Vă voi asculta joi din Alexandru Lăpuşneanu.

(Joi) Profesoara: Astăzi voi hotărî dacă unii dintre voi veţi rămâne corigenţi. Elev x, spune lecţia pe care ai avut-o de pregătit pentru astăzi, Alexandru Lăpuşneanu. Spune ce ştii?

Elevul: Nu ştiu nimic.

Profesoara: Ne vedem la toamnă. (Se observă că elevul nu ştie deloc lecţia. El putea să nu rămână corigent dacă citea o singură dată lecţia din caiet. Putea să facă acest lucru, dar nu a făcut-o(nu i-a trecut prin minte).
De ce profesoara nu le-a spus elevilor să citească şi ei măcar o dată lecţia din caiet? Pentru că profesoara doreşte ca elevii să rămână corigenţi!)

Studiu de caz nr.2

La matematică este uzual ca profesoarele să folosească o strategie ca să-l enerveze pe elev. Elevul căruia îi iese media 4 este scos la tablă. I se spune ce exerciţiu trebuie să facă. Apoi, profesoara se plimbă printre bănci. Profesoara îl întreabă pe un elev aflat în bancă dacă ştie să facă exerciţiul. El va răspunde că nu. Profesoara îi arată cum trebuie făcut exerciţiul.
În acest moment începe să se facă gălăgie în clasă. Elevul scos la tablă cere ajutorul premianţilor, strigându-i pe nume, însă ei se fac că nu-l aud.
Profesoara îi scrie şi alte exerciţii pe caiet elevului aflat în bancă, exerciţii pe care le vor rezolva împreună.
Profesoara ştie că, de obicei, elevul aflat la tablă nu va primi ajutor.

Cel puţin 15 minute trec până când profesoara catadicseşte să-i acorde atenţie elevului aflat la tablă. Aici apar două posibilităţi:

Prima posibilitate - Elevul a ştiut să facă exerciţiul(a rezolvat exerciţiul cu/fără ajutorul premianţilor; sunt maxim 0.1% şanse să-l rezolve singur, maxim 1% şanse ca vreun premiant să-l ajute). Ce face profesoara? îl va trimite la loc şi va scrie ceva în catalog. Elevul e fericit, crede că nu va rămâne corigent. Ceea ce nu ştie el este că profesoara a scris în catalog nu nota, ci doar data. În următoarele zile, elevul iar este ascultat şi, binenţeles, nu va şti nimic. Profesoara îi va zice: ''De ce n-ai învăţat? Ne vedem la toamnă.''

A doua posibilitate- Elevul nu a ştiut să rezolve exerciţiul(sunt 99% şanse să nu-l rezolve). Profesoara îi va spune: ''Ne vedem la toamnă.''

6. De ce elevii cred că premianţii sunt foarte inteligenţi?

Deoarece:

- ei nu înţeleg absolut nimic din ceea ce se predă la şcoală. Ei cred că premianţii învaţă pentru că înţeleg ceea ce se predă;
- ei consideră că din moment ce ei de abia iau nota 5, trebuie că premianţii sunt foarte inteligenţi de iau note mari.

7. De ce premianţii iau note proaste numai în şcoala generală?

Toate profesoarele ştiu că mulţi dintre elevi vor învăţa bine în liceu şi la facultate dacă au învăţat bine în şcoala generală şi dacă nu au primit vreo notă proastă. Nu are rost să le dea note proaste premianţilor la liceu, pentru că ei nu se pot schimba. (Înainte, tot înainte! - asta este mentalitatea premianţilor din licee.)

Profesoarele de la liceu se gândesc că dacă le dă note proaste premianţilor din licee, aceştia vor vocifera, ceea ce ar putea duce la schimbarea Sistemului.

Cei din şcolile generale nu vociferează dacă iau note proaste.

8. Este învăţământul de stat gratuit?

Da şi nu. Articolul 9(3) din Legea educaţiei naţionale spune că: ''Învăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi, niveluri, cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe, în condiţiile stabilite de prezenta lege.''

(Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au spus de nenumărate ori la televizor că învăţământul de stat este gratuit.)

9. De ce mulţi elevi nu îşi fac temele la matematică?

Se datorează faptului că se simt frustaţi că nu pot face toate exerciţiile pe care le-au primit ca temă. Ca să rezolve toate exerciţiile pe care le-au primit ca temă, ei trebuie să scrie câteva zeci de pagini de format A4. Nimeni nu scrie atâta.

Dacă aveau de scris doar 2-3 pagini de format A4, atunci ei îşi făceau temele.

10. De ce unii elevi învaţă bine la şcoală?

Când erau mici, părinţii le-au spus: ''Puteţi să vă jucaţi, dar mai întâi faceţi-vă temele!''
Elevul după ce şi-a terminat temele, şi-a zis: ''Am terminat de făcut temele. Ce-ar fi dacă aş învăţa pentru lucrarea ce a fost anunţată?''
Când era mic, elevul trebuia să înveţe maxim o pagină pentru a lua nota 10 la lucrare. După ce învăţa o jumătate de pagină, el înceta să mai înveţe în ziua respectivă deoarece devenea stresat dacă învăţa mai mult.

Studiu de caz

Luni - premiantul şi-a făcut temele, apoi a învăţat o jumătate de pagină.
Marţi - premiantul şi-a făcut temele, apoi a învăţat o jumătate de pagină.
Miercuri - premiantul a scris o pagină la lucrare, deci va lua nota 10.

Concluzie: Unii oameni învaţă bine la şcoală deoarece atunci când erau mici şi-au făcut temele pe parcursul a cel puţin două zile în intervalul dintre ziua anunţului că se va da lucrare şi ziua în care s-a dat lucrare.

11. Am citit atâtea şi atâtea cărţi de popularizare a ştiinţei! Ce bine ar fi dacă autorii acelor cărţi ar scrie şi manuale şcolare. N-ar fi bine?

Toate manualele şcolare sunt cărţi de popularizare a ştiinţei! O dovadă este faptul că toate au probleme. Elevul care înţelege sensul celor citite sau auzite(cel care vizualizează în minte) i se par interesante problemele.
Atunci când îl scoate pe un elev la tablă, profesorul citeşte tot textul unei probleme. În timp ce citeşte textul, profesorul îi spune elevului să scrie nişte notaţii(simboluri) şi nişte numere pe tabla de scris. Elevul vede doar notații(simboluri) și numere pe tabla de scris, deci nu poate să înţeleagă textul problemei.
Elevul nu vede tot nici atunci când îşi face temele. El se uită numai spre notaţiile(simbolurile) şi numerele din textul problemei.
Uite aici nişte manuale de fizică, chimie etc. Citeşte problemele! Cum ţi se par? Nu-i aşa că ţi se par interesante? Nu-i aşa că din acest moment vrei să stai ore în şir să le citeşti şi să le rezolvi?

Cel care citește teoria din manual va dori să afle ce probleme sunt în manual.
Cel care citește problemele din manual va dori să citească teoria din manual.

Uită-te la coperțile manualelor. Ce constați? Acum ai înțeles mai bine de ce toate manualele școlare sunt cărți de popularizare a științei.

12. De ce se desfiinţează unele şcoli?

Deoarece asta vrea directorul şcolii.

X, y sau z şcoală se desfiinţează deoarece au cursuri acolo puţini elevi. Directorii au făcut acest lucru posibil. Care-i treaba? Directorul este cel care face oferta educaţională în fiecare an. De el depinde dacă în şcoala respectivă vor studia un număr mare sau mic de elevi.

Nu se poate desfiinţa o şcoală cu mulţi elevi.

13. Mă gândesc să dau la o facultate calumea, să nu trebuiască să învăţ ca să trec clasa(acolo). Vreau să dau la o facultate particulară!
Mă întreb ce-o să zică lumea despre mine când o să audă că eu urmez cursurile unei facultăţi particulare. Ce vor zice profesorii de acolo când vor vedea că nu mă prea duce capul? Eu în şcoala generală şi liceu am luat numai note de 3, 4 şi 5.

Poţi să te înscrii la o facultate de stat. Toate facultăţile de stat au şi locuri cu taxă. Toţi profesorii de acolo predau nu numai celor care plătesc ca să urmeze cursurile; le predau și celor care urmează cursurile gratuit(cei care au intrat pe locurile finanţate de la bugetul de stat)! Ce înseamnă asta? Profesorii nu te vor lăsa repetent chiar dacă urmezi cursurile gratuit. Toţi studenţii, indiferent că sunt la taxă sau la buget, sunt trataţi la fel de către profesori. De ce? Deoarece le predau și celor care plătesc ca să urmeze cursurile!

Dintre cuvintele ''corigent'' şi ''restanţă'', pe care îl auzi pomenit mai des(pe stradă, pe internet)?
Restanţă.
Cuvântul ''restanţă'' îl auzi pomenit mai des deoarece sunt mai mulţi cei care au restanţe decât cei care rămân corigenţi(corigenţi în şcolile generale şi licee). Nu numai tu vei avea restanţe! Profesorii de acolo vor vedea că nu eşti singurul pe care nu-l duce capul.
(Restanţă nu pot avea decât studenţii.)

Îţi place băutura? Le-ai cu băutura?
Da!
E bine atunci. Mulţi studenţi vin foarte rar la cursuri. Într-un grup, ce se întâmplă dacă unul zice: Hai să bem o bere? Toţi ceilalţi vor zice: Hai! Nu-i mai bine să te duci şi tu decât să stai singur în clasă?
Mulţi nu vor dori să urmeze cursurile unei a doua facultăţi. Asta se datorează faptului că este stresant pentru student să stea singur în clasă la cursuri. Nu mai vrea să treacă din nou prin acelaşi stres. Eu te sfătuiesc să faci două facultăţi în acelaşi timp. Lumea va zice despre tine că eşti ''om cu facultăţi''.

14. Cât timp trebuie să înveţe elevii în fiecare an ca să nu rămână corigenți la vreo materie?

Maxim 2 ore.

95% din elevi învaţă la cel mult 2 materii. De fiecare dată, ei vor lua maxim nota 6 la lucrări.
În toţi anii petrecuţi în şcoala generală, ei au învățat pentru şcoală maxim 16 ore.
În toţi anii petrecuţi în liceu, ei au învaţat pentru şcoală maxim 8 ore.
95% dintre cei care au făcut 12 clase au învățat maxim 24 de ore în toţi anii de şcoală.

De ce nu au rămas corigenți la celelalte materii? Au copiat la unele lucrări, au luat note bune pentru referate, pentru ceea ce au scris în caiet pe parcursul unui an școlar, unele profesoare le-au dat o notă ca să nu le iasă media 4 etc.



©2020